Campul Creatiei, este Observatorul. Este acel ochi al Sinelui, acea energie ce vegheaza si ne ingaduie sa fim. Este bunatatea, iubirea si linistea. Putem fi in tacere, acea poveste din noi ce intareste si ilumineaza adevarul liber. Arbitru egoului efemer, este doar o poarta de recunoastere, de invatare si redefinire, pentru a regasi cantecul eternului Adevar. Noi suntem in usurinta si flux, pastori ai echilibrului si ai constiintei, martori si indrumatori de lumina. Divinul este balsamul si adunarea ierarhiei inefabile. Este Creatorul si Creatia, ce se exprima in fiecare sclipire si adiere diamantina a sufletului. Noi poetizam aroma continutului tandru, prin bucurii si buchete trandafirii de roze serafimice, in rugaciune si meditatii. Esteticul manierelor elegante ne incanta cu posibilitati si peisajul asociativ si clar, este izvorul indeplinirii proiectiilor si viziunilor, cuantificate in credinta. Terestre, se cosmetizeaza in indescifrabile si obositoare, parand iremediabil rebele si candide, toate aceste definitii…Dar sunt atat de dulci si elixirice, atunci cand cerului ii este permis sa le deguste… Ratiunea uneori nu isi are locul, in povestea talentelor innascute, ce isi au origini in dimensiuni angelice.
