De ce zâmbești? …De primavara…
De primăvară si senin…
De toată această înviere,
De tot acest…Amor deplin.
Dar…iti rad ochii si…. iubirea…
Ti se citeste in extaz…
Pare cum corpul tau i-albastru
Metamorfoza din topaz…
Da, imi zâmbește primavara
Prin albastrele, toporași
Iar salciile indragostite
Tes frunze lungi din muguri grasi
Si imi zâmbește fericirea
Din firul verde ce-ncollteste
Din zborul tainic al iubirii
Ce din copacii imi înflorește,
Din soarele din sindrofie
Ce incununează cu succes…
Petrecerea unor emotii
Cu fluturi, gaze si…inteles…
1 Comment
Uirebit
Drăguță poezie!
Mi-a plăcut, dar nu știu de ce mi-a plăcut 🙂