Rapsodia unei ierni ce a cantat iubirea
Ce ardea in lumanari albastre
Nu si-a stins nicicand in timp menirea
Ritmul recunoasterii maiastre.
Ca un astrolog in taina lumii
Dansul ancenstral al nemuririi
Si-a recunoscut in cheia vietii
Toata frumusetea tineretii.
Din fantana de izvor a vremii
A crescut un fluviu din cuvant
S-a beatificat iluminand troienii
Si sculptand in tine cu avant.
Te-a cristalizat in stralucire
Te-a pictat in mine mai adanc
Aripi desfacute in regasire
Suflete curate ca de prunc.
